Ce înseamnă Zero Taxe pe Salariul Minim?

41 % din salariul minim

Zero taxe pe salariul minim înseamnă scutirea primilor 2.080 de lei din salariu și aplicarea taxelor și impozitelor doar pe bucata din salariu care depășește un salariu minim.

Povara fiscală pe muncă în România este foarte ridicată, iar asta mai ales pe munca slab plătită. Din salariul unui român, statul ia 10% impozit pe venit, 25% CAS și 10% CASS. În cazul unui salariu minim, după ce luăm în considerare și deducerile personale, statul ajunge să ia 41% din salariu. Iar asta nu este tot. Chiar și după aceste taxe, când ne cheltuim salariul, statul ne mai ia TVA, 19%, și accize incluse în prețul produselor pe care le cumpărăm. În total, statul ajunge să ne ia peste jumătate din munca noastră. Taxarea aberantă a muncii descurajează munca, ne gonește din țară și ne ține în sărăcie. Toate astea în condițiile în care economia are nevoie disperată de forță de muncă.

41 % din salariul minim

Suntem campioni în Europa la impozitarea muncii pe salariul minim. De aceea mulți români au ajuns să fie goniți din propria lor țară, fiind stimulați să muncească mai degrabă în alte țări.

Portretul economic al României este unul sumbru și paradoxal. Pe de o parte România se confruntă cu o lipsă majoră de forță de muncă. Pe de altă parte, românii pleacă să muncească în alte țări în număr record, și foarte mulți dintre cei care rămân nu muncesc. România are a 3-a cea mai mare rată de inactivitate din Uniunea Europeană.

Impozitarea dură a muncii nu are impact numai economic, ci și social. Familii despărțite și părinți forțați să muncească departe de copiii lor. Cei mai afectați sunt cei din mediul rural și din zonele cele mai sărace.

Când n-au știut ce să facă, politrucii mereu au cheltuit mai mulți bani. Că doar n-au cheltuit din buzunarul lor, au cheltuit de la noi.Toate acestea se întâmplă din cauza impozitării penalizatoare a muncii. Când n-au știut ce să facă, politrucii mereu au cheltuit mai mulți bani. Că doar n-au cheltuit din buzunarul lor, au cheltuit de la noi. Mai întâi cresc cheltuielile, de parcă vrem servicii sociale mai scumpe nu mai bune, după care inevitabil vine deficitul și vin cu lacrimi de crocodil să ne spună că nu au cum să acopere gaura decât prin noi creșteri de taxe și impozite. Și uite așa politrucii ne-au tot luat mai mulți bani.

Creșterea salariului minim se face doar din rațiuni fiscale. Atunci când crește salariul minim, cresc încasările din impozite. Așa am ajuns să fim în alt top rușinos al Europei, cel al sărăciei în muncă. România aici ocupă locul 1 în toată Uniunea Europeană.

Taxarea aberantă a muncii descurajează munca, ne gonește din țară și ne ține în sărăcie. Toate astea în condițiile în care economia are nevoie disperată de forță de muncă.

AJUNGE!

Soluția este scutirea de la plata taxelor pe primii 2.080 de lei din salariu. Astfel nu mai descurajăm munca și nu mai impozităm sărăcia.

De ce Zero Taxe pe Salariul Minim?

Una din problemele principale cu care se confruntă economia României este absența de forță de muncă. Acum câțiva ani această problemă era predominantă în rând forței de muncă calificate. În ultimii ani problema s-a extins și în rândul forței de muncă necalificate.

Problema nu este întâmplătoare. Statul român penalizează munca prin supra-impozitare, mai ales pentru salarii mici. Din fiecare leu muncit de un român, statul ia 42 de bani. Astfel, statul a împins românii către inactivitate și către alte țări cu povară fiscală mai mică.

Zero Taxe pe Salariul Minim rezolvă această problemă prin a reduce povara fiscală pe muncă. Cel mai bun mod de a încuraja românii să intre pe piața muncii este un salariu mai atrăgător.

România este campioană europeană la sărăcia în muncă. 17,4% dintre românii care au loc de muncă sunt în risc de sărăcie. Suntem mult peste al doilea clasat care e la 13,7% și mult peste media europeană de 9,4%. Dacă ne uităm la aceeași statistică în rândul tinerilor, stăm și mai prost. 28,2% din tinerii care muncesc în țara noastră sunt în risc de sărăcie, de asemenea, mult peste media europeană care e la 11%.

De ce avem această contra performanță? Deoarece statul român supra-impozitează munca, mai ales salariile mici. Statul nu ne lasă să ieșim din sărăcie.

Zero Taxe pe Salariul Minim rezolvă această problemă prin a crește salariul net al tuturor românilor și a permite tuturor românilor să păstreze o parte mai mare din munca lor. Creșterea salariului net este o ieșire din sărăcie.

Aveam a 3-a cea mai mare rată de inactivitate din Uniunea Europeană. 32.2% din populația între 15 și 64 de ani este inactivă, asta față de 26% media pentru restul Uniunii. Avem o rată de inactivitate dublă față de cea a Suediei, mai mare decât Grecia. Singurii care ne depășesc la inactivitate sunt Italia și Croația.

Pentru o țară care are nevoie urgentă de forță de muncă, avem o rată de inactivitate inacceptabil de mare. Companiile românești ajung să importe forță de muncă din alte țări deși sunt foarte mulți români în țară care ar putea muncii. Un barometru făcut de IMAS și comandat de Europa FM arată că 64% consideră că ajutoarele sociale sunt o problemă. Dar inactivitatea nu este corelată doar cu ajutoarele sociale, mai este corelată și cu nivelul salariului minim comparativ cu ajutoarele sociale. Diferența între ajutoare sociale și salariu net este ceea ce stimulează oamenii să intre pe piața muncii.

Taxarea masivă a muncii pe salariile mici este unul dintre motivele principale pentru care suntem în topul european al inactivității. Statul gonește prin taxe punitive românii de pe piața muncii. Zero Taxe pe Salariu Minim înseamnă salarii nete mai mare care să încurajeze real oamenii aflați în inactivitate să se integreze în piața muncii.

În ultimii zece ani românii au avut o creștere fulminantă a exodului din propria lor țară. România a ajuns pe locul 2 internațional după Siria la emigrație. Principalele motive de emigrație sunt salariile, sistemul de sănătate și cel de educație. Pentru forța de muncă necalificată sau slab calificată, motivația salariului primează.

Dar de ce sunt salariile mici? Pentru că statul român impune cea mai grea povară fiscală pe muncă din Uniunea Europeană. Statul gonește românii și îi împinge să muncească în alte țări. Asta trebuie să înceteze.

Zero Taxe pe Salariul Minim înseamnă locuri de muncă mai bine plătite pentru toți românii. Asta ar stimula românii să nu mai plece din țară pentru salarii mai mari și i-ar face pe unii din cei plecați să se întoarcă.

România nu are doar cel mai mic salariu minim din toată Uniunea Europeană, dar și cel mai impozitat salariu din Uniunea Europeană. Salariul minim brut a crescut din motive fiscale. Cu fiecare creștere a acestuia statul încasează mai mulți bani din mediul privat.

Mai mult, de când a fost promulgată legea salarizării unitare, salariile angajaților la stat cresc odată cu creșterea salariului minim.

Problema e că simpla creștere a salariului minim nu crește automat salariile oamenilor, ci îi poate duce pe mulți în șomaj deoarece angajatorii lor trebuie să aibă capacitatea să poată plăti salarii mai mari. Exemplul industriei textile care părăsește tot mai mult România este elocvent.

Eliminarea taxării salariului minim reduce inegalitățile între salariați și între regiuni.

Reducerea impozitării muncii prin scutirea primilor 2.080 de lei pe care îi câștigă un muncitor român, duce la o creștere procentual mai mare a salariului net pentru cei cu venituri joase decât pentru cei cu venituri mari.

Zero taxe pe salariul minim ar ajuta, de asemenea, preponderent județele mai sărace. În aceste județe o proporție mai mare din populație este salarizată pe salarii mici. Ei vor beneficia procentual mai mult de această măsură decât zonele cu salarii mai mari. Acest efect va reduce din inegalitățile de venituri între județe.

Calculează impactul pentru tine

La un salariu brut de
lei
Salariul net în prezent este de
lei
Cu ZERO taxe pe salariul
minim, salariul net ar fi de
lei

Impactul asupra salariului mediu net

3.044 lei
Situația actuală
vs
3.908 lei
Zero taxe pe salariul minim

Cum e în Europa?

UE Map Placeholder
UE Map

Date

Impozitarea salariului minim în Uniunea Europeană

Sursa: KPMG

Sărăcia în muncă în Uniunea Europeană

Sursa: Eurostat

Rata de inactivitate în Uniunea Europeană

Sursa: Eurostat

Întrebări și răspunsuri

România este una dintre cele 21 de țări ale Uniunii europene care au un salariu minim pentru toate ocupațiile.

Oficial, salariul minim în România se numește „salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată” și este instituit prin legea 53/2003 (codul muncii). Din 2019, salariul minim este diferențiat în România pentru funcții cu studii superioare și pentru sectorul construcțiilor.

Nimeni nu are dreptul să muncească, pe un timp de muncă de 8 ore pe zi, fără să fie remunerat cel puțin salariul minim.

În România sunt 3 salarii minime:

  • Salariul minim standard este de 2.080 de lei brut pe lună.
  • Salariu minim pentru persoane cu studii superioare și cu minim un an de muncă în domeniul studiilor superioare este 2.350 de lei brut pe lună.
  • Salariu minim pentru cei care lucrează în domeniul construcțiilor este de 3.000 de lei brut pe lună.

Statul român impozitează salariul minim în întregimea sa.

Salariul minim în România este impozitat cu 10% impozit pe venit, 25% CAS și 10% CASS.

Salariile pe normă parțială sunt supra-impozitate de către statul român la nivelul unui salariu minim întreg. Impozitarea a fost în așa hal de aberantă încât, la începutul anului 2018, salarii nete pentru multe persoane care lucrau cu normă parțială au ajuns să fie negative.

Conform unui studiu KPMG, statul român este pe locul întâi la impozitarea muncii pe salariul minim din Europa.

Pe lângă studiul KPMG, un alt studiu al Deloitte făcut doar pe țările din Europa Centrală și de Est confirmă poziția de lider al statului român la impozitarea muncii pe salariu minim în regiune.

Reducerea taxării muncii poate fi făcută în mai multe feluri.

Cel mai evident mod este de a scădea cotele de taxare ale muncii. Adică să reducem impozitul pe venit, CAS-ul și/sau CASS-ul. În varianta aceasta beneficiile vor fi resimțite mai mult de către românii cu salarii mari.

De exemplu, cineva cu un salariu de 2.000 de lei ar beneficia de o reducere a cotei de impozitare a muncii cu 1% de 20 lei în plus la salariu. Pe când cineva cu un salariu de 2.000.000 de lei, la aceeași reducere, ar beneficia de 20.000 de lei în plus la salariu. Deși în termeni relativi toți au beneficiat de 1%, în termeni absoluți beneficiul pentru cei mai înstăriți a fost mai mare.

O altă modalitate de a reduce impozitarea muncii este de a stabili o sumă minimă netaxabilă pentru toată lumea. Cotele de taxare a muncii nu se reduc, rămân identice, dar ele se aplică începând cu un nivel de venit în sus. În varianta aceasta beneficiile vor fi, de asemenea, resimțite de toți românii, dar predominant de cei cu salarii mai mici. Reluând exemplul numeric de mai sus, dacă suma netaxabilă ar fi de 1.000 de lei și taxarea muncii ar fi de 45%, amândoi salariații ar beneficia de fix 450 lei. În termeni relativi, persoana cu salariu de 2.000 de lei ar câștiga 22.5% în plus la salariu, pe când persoana cu 2.000.000 de lei ar câștiga 0.0225% în plus la salariu.

Între aceste două modalități, noi o susținem pe a doua. Salariul minim în România reprezintă exact pragul care ar trebui, în teorie, să permită un trai decent românilor. De aceea propunem ca salariul minim să nu fie taxat și toate taxele să fie calculate pornind de la salariul minim în sus.

Nu, Zero taxe pe salariul minim s-ar aplica tuturor salariaților, nu doar celor pe salariul minim. Taxele pe muncă s-ar aplica pe suma care depășește 2.080 de lei, iar asta ar fi valabil pentru toți salariații.

Da, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au prevederi care feresc de la taxare salariile mici sub anumite sume. Puteți vedea aceste sume sau facilități în Europa în harta aceasta. De exemplu, în Regatul Unit sub 8.628 lire pe an nu se plătește niciun fel de taxă pe muncă, între 8.628 lire și 12.500 lire se plătesc doar contribuții, iar peste începe să se plătească și impozit pe venit. De fiecare dată impozitarea se face doar pentru diferență.

Da, taxele pe salariul minim reprezintă mai puțin decât creșterea cheltuielilor statului din anul 2018. Impactul zero taxe pe salariul minim este între 35 și 40 de miliarde de lei, în funcție de estimări. Creșterea cheltuielilor statului din 2018 a fost de 46.3 miliarde de lei.

În 2018, statul ar fi putut să-și crească cheltuielile cu mai puțin și să elimine impozitele pe salariul minim. Din păcate, nu a făcut-o, a preferat doar să crească și mai puternic cheltuielile.

Pe lângă stabilizarea cheltuielilor publice, pentru a susține zero taxe pe salariul minim, statul ar putea să reducă risipa bugetară imensă pe care o practică. Statul ar putea tăia din miile de agenții, autorități și instituții care cheltuie în fiecare an mai mulți bani. Alternativ, statul ar putea să elimine risipa pe faimosul program PNDL, care ne costă 30 de miliarde de lei. Acest program, supra-numit „pușculița partidelor” a fost un dezastru pentru România și a contribuit chiar la descurajarea absorbției de fonduri europene. Sau poate, statul ar putea să nu mai dea bani pe pensii speciale, care doar în 2018, ne-au costat peste 9 miliarde de lei, iar acestea sunt doar câteva dintre posibilități.

Impactul strict contabil nu ține cont de beneficiile imense pe care zero taxe pe salariul minim le-ar aduce economiei, adică nu ține cont de efectele ulterioare ale măsurii. Forța de muncă care ar intra pe piața muncii, făcând economia României mai productivă. Românii plătiți la „negru” sau a „gri” ar intra în legalitate în mare parte, ceea ce ar albi economia și ar mări conformarea voluntară. Românii ar deveni astfel mult mai bancabili și ar crește incluziunea financiară. Pentru noul nivel de salariu, unii români (predominant cei cu salarii mici) s-ar întoarce în țară și alții nu ar mai pleca deloc.

Zero taxe pe salariul minim ar îmbunătăți semnificativ întreaga economie națională a României în 7 feluri.

În primul rând, Zero taxe pe salariul minim înseamnă un salariu net mai mare pentru cei care aleg să muncească. Acest salariu net mai mare atrage oamenii pe piața muncii lăsându-le mai mulți bani din munca lor. Astfel se va reduce criza de forță de muncă cu care sunt confruntate companiile românești.

În al doilea rând, Zero taxe pe salariul minim va reduce sărăcia din România. România are cele mai mari rate de sărăcie în rândul celor care muncesc. Conform Eurostat, 17,4% dintre românii care au loc de muncă sunt în risc de sărăcie. Suntem mult peste al doilea clasat care e la 13,7% și mult peste media europeană de 9,4%. Iar, dacă ne uităm la aceeași statistică în rândul tinerilor vedem că stăm și mai prost. 28,2% din tinerii care muncesc în țara noastră sunt în risc de sărăcie, de asemenea mult peste media europeană care e la 11%.

În al treilea rând, Zero taxe pe salariul minim va atrage mai mulți români pe piața muncii ceea ce ar reduce rata de inactivitate a României. Suferim de un paradox, pe de o parte economia României nu are suficientă forță de muncă. Pe de altă avem o populație mare aflată în inactivitate și mai și exportăm forță de muncă în alte țări. Toate acestea sunt legate de impozitarea punitivă a muncii pe care o practică statul român.

În al patrulea rând, Zero taxe pe salariul minim aduce români înapoi în țară și va încuraja alți români să nu mai plece. Este foarte bine să avem oportunitatea să circulăm oriunde dorim, dar ar fi și mai bine dacă am avea oportunități mai bune în România. În prezent, din cauza impozitării dure a muncii gonim românii din România. Neimpozitarea salariului minim ar face diferența între salariile nete din străinătate și cele din România să fie mai mică. Economia română nu poate încă oferi salariile din țările din vest, dar poate oferi salarii mai bune decât acum, care, în conjuncție cu costurile de plecare și costul vieții din străinătate să facă mai mulți români să aleagă să rămână în țară sau chiar să se întoarcă.

În al cincilea rând, Zero taxe pe salariul minim mărește nivelul salariilor nete din România. Românii muncesc mult, dar au salarii mici. De ce? O parte se explică prin riscul de țară ridicat care fac investitorii să nu se înghesuie în România. Dar o altă parte se explică prin taxarea punitivă a muncii practicată de stat. O reducere înțeleaptă a acestei impozitări prin a oferi o scutire doar pe primii bani munciți, echivalent cu un salariu minim.

În al șaselea rând, Zero taxe pe salariul minim va reduce inegalitățile. De ce? Pentru că din această măsură beneficiază proporțional mai mult cei cu salarii mai joase. Un român care câștigă salariul minim va avea o creștere a salariului net de 39%, pe când un român care câștigă 10.000 de lei pe lună va avea o creștere de 8%. Atât discrepanțele salariale cât și între regiuni se vor reduce tocmai din pricina aceasta.

În al șaptelea rând, Zero taxe pe salariul minim va încuraja „albirea” salariilor din zona neagră și gri. Principalul motiv pentru care avem evaziune fiscală mare și multă muncă „la gri” este din cauza poverii fiscale enorme. O povară fiscală atât de mare încât ajunge chiar să scadă veniturile din taxare (vezi curba Laffer) pentru că încurajează nemunca și evaziunea. Astfel România ar face un mare pas înainte în albirea economiei, ceea ce ar ajuta direct sectoare întregi. De exemplu, o bună parte a populației ne-bancabile a României este ne-bancabilă deoarece are venituri pe care nu le poate justifica în fața unei bănci.

Unitățile administrativ teritoriale vor fi finanțate cu sume echivalente celor de acum, din cote defalcate din taxa pe valoare adăugată. Astfel, impactul ZERO taxe pe salariul minim va fi neutru asupra bugetelor locale, cu mențiunea că și aceste bugete vor trebui eficientizate deoarece o bună parte a risipei și a sinecurilor s-au dezvoltat la nivel local.

Discrepanțele între regiuni se vor reduce. Zonele mai sărace ar beneficia predominant de Zero taxe pe salariul minim deoarece creșterea proporțională salariului net este mai mare pentru ele. De aproape 20 de ani statul încearcă să reducă discrepanțele între regiuni prin programe de tip PNDL care nu funcționează. Aceste programe ne-au costat enorm și au fost folosite mai degrabă de politicieni pentru a fideliza primari și aparate de partid. PNDL ne costă, doar pe versiunea sa actuală, 30 de miliarde de lei. FDI, noul fond înființat prin OUG 114, ne costă 25 de miliarde de lei. Măcar dacă s-ar vedea ceva bun din banii aceștia, dar județele fruntașe la cheltuieli prin PNDL sunt cele mai sărace din România, dar și cele mai baronizate din România.

Zero taxe pe salariul minim va duce mai mulți bani în județele sărace, dar fără să treacă prin politicieni sau politruci: direct în buzunarul oamenilor în fiecare lună atunci când se primește salariul.

Nu, asta se întâmplă acum, când avem impozitarea punitivă a muncii. Românii sunt încurajați de stat să eludeze impozitarea pentru că impozitele pe muncă sunt foarte mari. Zero taxe pe salariul minim reduce impozitarea mai ales asupra salariilor mici și astfel reduce și chiar elimină stimulentul de a eluda impozitarea.

Da, toate sumele suplimentare, peste 2.080 lei vor fi impozitate.

Da. În cazul asigurărilor de sănătate toți salariații, indiferent de salariu, rămân asigurați la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Singura diferența constă în modul în care se calculează CASS de plată. După Zero taxe pe salariul minim, CASS va fi plătit de la nivelul unui salariu minim în sus. În cazul pensiei, punctul de pensie se calculează în același fel ca și acum. Impactul bugetar pentru aceste măsuri este același ca și cel discutat la întrebarea de mai sus.

Exact ca și acum, în astfel de situații, un loc de muncă este declarat ca fiind cel de bază. Zero taxe pe salariul minim se va aplica doar la funcția de bază.

Nu, deși seamănă. În prezent considerăm că avem o cotă unică, deși avem deduceri personale în codul fiscal. Zero taxe pe salariul minim poate fi obținut prin simpla extindere a deducerilor personale existente, extinderea asupra CAS și CASS care reprezintă grosul impozitării muncii, și extinderea sumei la nivelul unui salariu minim.

Depinde pe cine întrebăm. Zero taxe pe salariul minim este o măsură și economică și socială.

Zero taxe pe salariul minim poate fi văzută ca o măsură „de dreapta” pentru că încurajează munca, reduce povara fiscală și lasă mai mulți bani în buzunarele oamenilor care muncesc.

Zero taxe pe salariul minim poate fi văzută și ca o măsură „de stânga” pentru că îi ajută pe cei cu veniturile cele mai joase, reduce inegalitățile între salariați și între regiuni.

Nu putem spune exact dacă Zero taxe pe salariul minim este o măsură „de dreapta” sau „de stânga”. Cert este că e o măsură benefică pentru România.